A fost odată ca niciodată… o lume minunată în care fiecare funcționa după rolul său natural. Este lumea pe care noi o percepem azi ca fiind a legendelor, a basmelor, a filmelor de epocă (dacă nu ați vizionat încă The Gilded Age o puteți face). Acea lume în care femeia era blândă, elegantă, era Regina castelului (a propriei case), comunica prin subtilități și era adulată de bărbați. Acea lume în care bărbații vânau oportunitățile, milionul, dețineau putere, respect, se căleau prin experiențe de viață, aveau un plan, înțelegeau limbajul subtil al femeilor și știau că vor reuși în tot ceea ce întreprind dacă au acasă susținerea unei femei (Regine).
Lumea aceasta de basm funcționa pe principiile clare și precise ale magnetismului (pentru femei) și al acțiunii (în cazul bărbaților). Fiecare își înțelegea profund rolul și natura și utiliza eficient instrumentele/caracteristicile cu care era înzestrat. Femeile și bărbații trăiau în complementaritate, competiția rămânând în sfera fiecărui gen în parte.
Să ne înțelegem, nu vorbim despre idealizarea unei lumi perfecte. Vorbim strict despre ordinea naturală, firească a lucrurilor. Jocurile de culise, lupta pentru influență și putere, pentru un soț sau o soție dintr-o familie cu stare și relevanță socială, dificultățile contextelor politice, toate se manifestau, conform momentului, fără menajamente. Ce ne fascinează pe unii dintre cei de azi este conștiența și dârzenia cu care fiecare își indeplinea măcar menirea socială.
Mi-ar fi plăcut să trăiesc într-o lume a scrisorilor de dragoste și a cititului printre rânduri. Port în gene amintirea acelor vremuri, o nostalgie a firescului, a simplității. Am deschis ochii într-o lume protejată, cu o copilărie marcată de educație și reguli. Am trecut și de partea cealaltă, atrasă de mirajul usturător al “independeței”. Pe de-o parte pot spune că am plătit prețul, pe de alta poate că a fost o experiență necesară pentru a mă trezi și a-mi aminti ce este sănătos pentru mine.
În copilărie îmi întrebam obsesiv mama ce caut eu aici, de ce m-a adus într-un context pe care nu-l înțeleg și căruia nu îi văd rostul. Ce știam eu pe vremea aceea? Habar n-aveam că prin celulele mele vorbeau generații de strămoși care se mirau de direcția pe care lucrurile au luat-o. Apropos, dacă vreți să vedeți o radiografie a lumii în care trăim, vizionați scurt metrajul lui Felix Crainicu, O poveste corectă.
După aproape jumătate de viață de experimente, unele reușite, altele mai puțin fericite, m-am lămurit că am nevoie să re-învăț conștient ceea ce s-a înmagazinat în genetica din dotarea personală. Am facut un pas lateral și am părăsit drumul în care eram un “bărbat bine”, în permanentă concurență cu bărbații reali. M-am refocusat pe feminitate, pe sănătate (da, când funcționezi ca ceea ce NU ești apar și diverse boli, somatizări fiziologice) și am descoperit lumea magnetismului feminin. În mod firesc am înțeles și principiul masculin, al acțiunii. Mai mult, am descoperit că putem funcționa fericit pe aceste principii și în ziua de azi, iar parte din rolul meu este să vorbesc despre experiența mea transformatoare și să susțin alte femei pe drumul lor de rearmonizare cu natura feminină.
Magia feminină descrie principiul centripet, în timp ce puterea masculină pe cel centrifug. Fără a ține cont de cât de modernă este vestimentația, totul este – în primul rând – o stare interioară. Cu atât mai mare este provocarea să readucem pe prim plan concepte tradiționale sănătoase. Noi n-am fi aici dacă generațiile anterioare nu ar fi făcut bine ceea ce au făcut. Ține doar de noi să îmbogățim sănătos acestă moștenire genetică pe care – la rândul nostru – o dăm mai departe.
Cum își exercită o femeie magnetismul? Spre exemplu, ea nu aleargă după bărbați. Se concentrează pe propria ei dezvoltare și frumusețe (interioară și exterioară), pe propria fericire, în același timp fiind deschisă naturalului. O femeie calmă, blândă, care nu critică/cicălește, o femeie care își comunică politicos dorințele, precum și limitele, o femeie matură, asumată, care știe că fericirea ei depinde exclusiv de propria igienă mental-emoțională și de congruența comportamentală este o femeie magnetică. O astfel de femeie atrage fără dificultate ceea ce este în armonie cu nivelul său vibrațional. O astfel de femeie este percepută ca frumoasă, de succes, dezirabilă, magnetică.
Cum se traduce asta în raport cu energia masculină? Ea va stimula în bărbați caracteristicile lor naturale (valența de cuceritor, de protector, ect). O astfel de femeie aparent nu face nimic. La exterior ea stă, așteaptă. Pe principiul magiei feminie, ea crează în interior un întreg Univers la care bărbatul răspunde și pe care îl transpune în realitatea exterioară. Așa se explică cazurile în care femeia este tratată ca o Prințesă, ca o Regină și pare că NU face absolut nimic.
Pare ușor, însă vă asigur că practica este necesară. Din cauza condiționărilor și a zgomotului lumii de azi, ne confruntăm și cu momente de slăbiciune, de neîncredere în propriile capacități. Important este să ne mobilizăm și să o luăm de la capăt. Secretul meu este să tratez viața ca pe un joc. Văd bucurie în a fi femeie, placerea învățării și bucuria rezultatelor practicii.
Sunt convinsă că este similar și în cazul bărbaților. Nici ei nu sunt scutiți de știrbirea masculinității, de mesaje confuze, de răni profunde aduse însăși naturii lor. Cum să îi tai unui bărbat aripile și să-i impui non-acțiunea? Să îi judeci natura de cuceritor, de vânător, de Rege drept agresivitate? Să nu-i înțelegi nevoia de a merge în exterior, de a construi, de a consolida, de a înălța? O femeie magnetică îl va încuraja discret și cu blândețe pe bărbat să se manifeste în toată plinătatea lui. Iar dacă situația i-o impune, îi va comunica precis când este pe calea autodistrugerii sau pe o cale greșită.
Un bărbat asumat și descătușat de credințe limitative va acționa pentru femeia aleasă. Femeia aduce savoarea emoțiilor, a cuvintelor, iar bărbatul aduce claritatea minții și a acțiunii. El va avea, va comunica și va implementa un plan. Ca un arhitect, doar că al vieții în doi.
În ziua de azi, un exemplu foarte simplu este cel în care bărbatul ia inițiativa și îi propune femeii o cină în data cutare, la ora cutare, locul cutare, iar dacă ea acceptă, tot el se ocupă de detaliile rezervării. Vă invit să vă analizați fiecare – femei și bărbați – propriile vieți și să conștientizați unde/când/cu cine acționați conform naturii voastre și unde mai aveți de lucrat. Este un proces de trial and error, însă vă asigur că tot voi îl puteți transforma într-unul foarte plăcut.
Să vă bucurați de fiecare reușită, indiferent de dimensiunea ei. Asta înseamnă să traiți conștient. Să vă trăiți voi viața, nu să va trăiască ea pe voi. Mai mult, fiecare succes vă înalță starea și puterea exemplului infulențează generațiile următoare.
În concluzie, propriile noastre vieți pot să devină exemple de urmat, pot influența generații, prin cele mai mici gesturi fericite și asumate. Iar asta este o fericire în sine.
